OCHI ALBAŞTRI
Roman.
Cap. 16
AMEŢEALĂ
Pensionar.
1989-1996
1 mai 1989 – 13 decembrie 1996, pensionar pe caz de boală, handicapat, în Craiova, Brazda lui Novac, F7.
MOTO:
„Oameni din toată lumea, uniţi-vă!”
Savin BADEA
(parafrază după celebra lozincă a lui Karl MARX)
„N-aţi vrut voi revoluţie?”
VOCI, după 1989.
„În ţara orbilor, chiorul e împărat.”
(proverb)
„Gata – oul s-a spart! Dacă vrei să te descoperim, scrie-ne ce înţelegi tu prin generaţie de sacrificiu…Dacă nu, gata, te spulber!” (citat din memorie)
Mihai TATULICI
„O raţiune misterioasă, o forţă divină ascunsă face istoria; istoria care se exprimă în spirale lungi… Pe marile spirale nu există rol prim şi rol secund. Toată istoria, temă relativă, intră în marea temă absolută a existenţei, de care se ocupă (şi) scriitorul romîn.”
Marin PREDA
DACĂ…
de Rudyard Kippling
Dacă poţi în vijelie să-ţi păstrezi întreaga minte
Când îşi pierd cu toţii capul şi te fac răspunzător,
Dacă poţi să crezi în tine când ceilalţi au doar cuvinte
De-ndoială, dar să ţii seama de-ndoiala tuturor,
Dacă poţi s-aştepţi şi nu eşti obosit de aşteptare
Şi minţit de toată lumea, tu să nu spui o minciună
Şi să nu urăşti pe nimeni, chiar urât de fiecare
Fără-a-te feri cu mintea sau cu inima ta bună,
Dacă poţi visa, şi nu eşti robul visurilor tale
Dacă poţi gândi, dar fără a-ţi croi din gând un ţel
Biruinţa sau dezastrul întâlnindu-le în cale,
Dacă poţi cu-aceşti făţarnici să te porţi mereu la fel,
Dacă poţi răbda în tihnă când din vorbele-ţi rostite
Ticaloşii fac capcane ca să prindă proştii-n joc,
Să vezi lucruri pentru care ţi-ai da viaţa, năruite,
Şi cu-aceleaşi vechi unelte să le-nalţi din nou la loc,
Dacă poţi juca la rişcă munca ta de-o viaţă-ntreagă
Şi s-o pierzi pe-o lovitură ca s-o iei de la-nceput
Cu aceeaşi hotărâre şi neistovită vlagă
Fără să suspini o vorbă, oricât ai fi de pierdut,
Dacă inima şi muşchii îi sileşti să se-ncleşteze
Şi să-şi facă datoria când de mult s-au istovit
Să stai dârz când nu-i în tine nici un muşchi să mai vibreze
Doar voinţa care-ţi strigă: "stai şi luptă neclintit!"
Dacă poţi păstra virtutea când vorbeşti cu biata gloată
Şi plimbându-te cu regii să ramâi cu mintea clară,
Dacă duşmani sau prieteni nu te pot jigni vreodată
Şi pui preţ pe fiecare, nu de tot din cale-afară,
Dacă poţi lupta cu timpul care fără milă zboară
Şi smulgi vreo şaizeci de clipe din minutul lung şi greu,
E al tău întreg PĂMÂNTUL, cu întreaga lui comoară
Însă mai presus de toate, EŞTI UN OM, copilul meu!
MUNTELE
De Marin Sorescu
Printr-o regreatabila confuzie.
Au trecut peste mine
Masini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Si tot felul de picioare.
Am simtit soarele
Si luna
Pe la miezul noptii.
Norii ma apasa cu umbra lor,
De evenimente grele
Si importante
Am facut bataturi.
Si cu toate ca-mi port
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit
Cateodata ma pomenesc urland:
Circulati numai pe partea carosabila
A sufletului meu,
Barbarilor!
Infarct. Bancul cu raţa.
Jurnal intim.
Comedia tragică a istoriei (1989 – 1991).
Concursul. Liftul. Mama cu ochi albaştri. Casa.
„Cîntarea Cîntărilor”. Cînd „Răsare soarele”? „Summitul Pămîntului”
76. INFARCT. BANCUL CU RAŢA.
INFARCTUL. BANCUL CU RAŢA.
INFARCTUL MIOCARDIC ŞI RAŢA.
Comentarii la bancul cu „Vînătorul şi raţa”:
Ce ţi-e şi cu norocul acesta!
- Raţa scapă de alice, dar face infarct din cauza detunăturii.
- Vînătorul n-o ocheşte, dar îi pică raţa sub nas.
Concluzia (de la sine): Prost să fii, noroc să ai!
Un banc derivat, cu Adrian Păunescu.
„Ceauşescu pleacă odată la vînătoare cu un alai impresionant, din care face parte şi poetul Adrian Păunescu. Pe cer apare o raţă. Nicolae Ceauşescu duce puşca la ochi, trage, dar greşeşte ţinta. Preşedintele nu se lasă bătut: goleşte mai multe încărcături, dar raţa nu vrea cu nici-un chip să se lase împuşcată. Genialul vînător dă semne de nervozitate. Suita tremură, neputincioasă, cînd, deodată, Adrian Păunescu începe să recite cu voce de tunet:
- Priviţi această raţă
Ce moartă încă zboară;
Dar cine-o ţine-n aer?
Iubirea ei de ţară!
Ea duce pacea-n lume
Şi-al ţării bun renume:
Trăiască Vînătorul!,
Trăiască Tricolorul!”
77. JURNAL INTIM.
78. COMEDIA TRAGICĂ A ISTORIEI (1989 - 1991)
79. CONCURSUL . LIFTUL. MAMA CU OCHII ALBAŞTRI. CASA.
CONCURSUL. LIFTUL. MAMA CU OCHI ALBAŞTRI. CASA.
. CONCURSUL DIN JAPONIA.
14.02. – 06.06.1990
1.
CONCURSUL DIN JAPONIA.
„Ministerul poştelor şi telecomunicaţiilor din Japonia organizează un concurs pentru crearea unui timbru, fără o delimitare drastică a subiectului, instrucţiunile precizînd, totuşi, că „într-o măsură subiectul lucrării îl constituie popoarele lumii…” Data închiderii concursului este 28 februarie 1990. La concurs pot participa desenatori din întreaga lume.
Primele două lucrări ce vor fi premiate (1 milion de yeni, respectiv 40 de mii de franci francezi) vor constitui modelele unui nou timbru. Următoarele 10 premii însumează 300 de mii de yeni (12 mii de franci). Cei 12 laureaţi urmează să fie invitaţi la Tokyo pentru festivitatea de premiere (1 iunie a.c.) Fiecare concurent poate propune mai multe proiecte. Cîştigătorii vor fi înştiinţaţi în scris la începutul lunii aprilie. Numeroase alte „surprize” vor fi acordate celor mai merituoşi concurenţi.
Fiecare lucrare, a cărei dimensiuni nu va depăşi 200x150 mm., va fi prezentată pe o coală de hîrtie de 260x210 mm. Opţiunea pentru materialele folosite la desenare şi colorare rămîne la libera alegere a artistului. Nu sunt admise folosirea caracterelor japoneze, cuvîntul „Nippon” sau valoarea timbrului. Artistul este rugat să noteze pe spatele cartonaşului numele şi prenumele, adresa exactă, numărul de telefon, vîrsta şi sexul, precum şi denumirea lucrării.
Adresa pe care va fi expediată lucrarea este:
Japan Ministry of Post and Telecomunications, Postage Stamp Design Contest, 1-2-3, Kasumigaseki, Chiyoda-Ku, Tokyo 100, Japon.
(„Adevărul”, ianuarie 1990).
2.
Am făcut 8 (opt) machete, prin colaj (ca la grădiniţă), trimise prin poştă, „par avion”, la 14 sau 15 februarie 1990, miercuri sau joi.
Pe cele 8 machete am inscripţionat numele şi prenumele, adresa exactă, numărul de telefon, vîrsta şi sexul, precum şi denumirea lucrării – aşa cum se cerea.
Tema generală: despre popoarele lumii – „într-o măsură subiectul lucrării îl constituie POPOARELE lumii” – aşa cum preciza regulamentul concursului – am pus-o sub moto-ul seriei:
„Oameni din toată lumea, uniţi-vă!” (Parafrază după Karl Marx) Savin BADEA (România);
în ideea:
- solidarităţii umane (a „imperiului solidarităţii umane”);
- pentru pace şi prietenie între oameni; desigur, şi între popoare;
- pentru o nouă ordine economică şi politică internaţională; în sprijinul acestei idei;
- pentru o lume mai bună şi mai dreaptă pentru fiecare om;
- pentru o lume minunată şi fericită, pentru toţi copiii lumii;
- pentru salvarea Planetei Albastre, singura planetă locuită – de oameni – din Univers, singura purtătoare de viaţă superior organizată, într-un „deşert de moarte, stelar”;
- omul – cel mai complex univers;
- copiii, bogăţia ţării (a popoarelor).
Ideea că Pămîntul este singura planetă cu viaţă superior organizată (cu oameni inteligenţi) din tot universul nu mi-o va scoate nimeni din cap, pentru că n-au dovezi (probe contrarii), pînă una-alta.
Am organizat 6 (şase) teme speciale, fiecare cu un moto specific:
Tema 1: Moto: „Ce-i mai mîndru pe la noi…” (un vers din „Scrisoarea a III-a”) – Mihai EMINESCU (România), care conţinea 3 (trei) lucrări:
1. „Grădina imperială din Kyotto” (Japonia).
2. „Palatul regal Peleş din Sinaia” (România).
3. „Piaţa Roşie, biserica Vasilii blajenîi şi Kremlinul, cu mausoleul lui Lenin din Moscova” (URSS).
- Fondul constant: Planeta Albastră văzută (meteo) din Cosmos.
- Exemple: Palate de împăraţi, regi, preşedinţi; peisaje, pinacotecă; personalităţi; sport; flori, faună; astronomie (astronautică ar fi fost mai explicit).
- O serie foarte vastă, ca şi celelalte, de altfel.
Tema 2: Moto: „Fiecare popor are Marea sa Revoluţie” Savin BADEA (România)
4. „Revoluţia Poporului Român – Victorie!” (România)
(„Marea Revoluţie a Poporului Român” o consideram începînd cu 1821, revoluţia lui Tudor Vladimirescu, pînă la noua Unire cu Moldova de peste Prut; „revoluţia” din 1989 o consideram o etapă.)
- Fondul constant: Planeta şi drapelul – stilizate; locul imaginilor.
-Exemple: Drapelul naţional, însoţit de 4 (patru) imagini caracteristice.
Tema 3: Moto: „Fericiţi cei ce se nasc în revoluţii!” Eugen JEBELEANU (România)
5. „Bogăţia Patriei sunt copiii!” („Schiori?”) (România)
- Fondul constant: Planeta Albastră văzută (meteo) din Cosmos.
- Exemple: Avem un singur Pămînt – să-l păstrăm curat pentru copiii lumii;
(„Revoluţie” – aici - rotaţia Terrei în jurul Soarelui.)
Tema 4: Moto: „Oamenii vor să trăiască!” (titlu de carte, eseuri) Ilya Ehremburg (URSS)
6. „Oameni din RDG, RFG şi Berlin” (Germania)
- Fondul constant: Planeta Albastră văzută din Cosmos, sub cer senin;
- Exemple: Grupuri de oameni în diferite ipostaze paşnice; săgeţile indică ţara
şi steagul ei.
Tema 5: Moto: „OMUL – Universul cel mai complex” Savin BADEA (România)
7. „La rîu” (URSS - Fată din RSS Bielorusia; stema şi drapelul Uniunii Sovietice)
- Fondul constant: Fond alb pentru steag şi stemă. Imaginea omului va fi
145x100 mm.
- Exemple: un om (sau mai mulţi oameni) în costum naţional.
Tema 6: Moto: „Pe pămînt există o singură civilizaţie!” Mihail GORBACIOV (URSS)
8. „Pămînt şi mare”( imagini din România).
- Fondul constant: Steagul unei ţări şi cele două cercuri formate din drapele diferite; în centru: drapelul ONU (reprezentînd rolul ONU în lume).
- Combinaţii diverse de drapele, însoţite de două imagini diferite- simbolizînd două patrii – ţara în care ne-am născut şi Planeta Albastră.
3.
Am primit următoarea scrisoare de informare de la Poşta Niponă:
„May 1990.
Dear Contestant,
Re: Result of the Postage Stamp Design Contest.
Thank you very much for your entry in the above Contest.
We were gratified to receive 10,500 entries from overseas, and 21,000 entries from within Japan, making a total of 31,500 entries. These entries were rigorously judged, and unfortunately your entry failed to be accepted.
We plan to hold similar contest in the future, and look forward to receiving an entry from you again.
Sincerely yours,
(în caractere japoneze)
Izumi Matsuda
Director
Stamps and
Corespondence Office
Postal Bureau
Ministry of Posts and
Telecommunications
For your reference:
- Minister of Posts and Telecommunications Awards: 2
(1 from Japan, 1 from Federal Republic of Germany)
- Excellence Awards: 10
(5 from Japan, 1 each from Argentina, People’s Republic of China, France, German Democratic Republic, Switzerland)
- Winners Awards: 101
(49 from Japan, 4 each from Spain and U.S.A., 3 each from Federal Republic of Germany, Italy, and Rumania, 2 each from Argentina, Costa Rica, Czechoslovakia, and Denmark, 1 each from Australia, Austria, Brazul, Canada, People’s Republic of China , Congo, Cyprus, Ethiopia, Finland, France, German Democratic Republic, India, Ireland, Israel , Malta, Myanmar, New Zealand, Philipines, Portugal, Sudan, Sweden, Switzerland, Thailand, tunisia, Turkey, U.S.S.R., and U.K.)
„Mai 1990.
Stimate Concurent,
Referitor la: Rezultatele concursului de machete de timbre poştale.
Vă mulţumim foarte mult pentru participarea Dvs. la acest Concurs deosebit.
Am fost încîntaţi să primim 10.500 participări din străinătate şi 21.000 din toată Japonia, adică 31.500 intrări în total. Aceste participări au fost sever arbitrate (selectate) şi din nefericire participarea Dumneavoastră n-a fost acceptată – a picat.
Plănuim să mai ţinem concursuri similare şi aşteptăm cu nerăbdare să participaţi iarăşi.
Al Dvs. sinceer,
Izumi Matsuda,
Director
Oficiul de Timbre şi
Corespondenţă
Biroul Poştal din
Ministerul Poştelor şi
Telecomunicaţiilor (Japonia)
Pentru informarea Dvs.:
- Premiile Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor: 2.
(1 pentru Japonia, 1 pentru Republica Federală a Germaniei).
- Premii de excelenţă: 10.
(5 pentru Japonia, 1 de fiecare pentru Argentina, Republica Populară Chineză, Franţa, Republica Democrată Germană, Elveţia).
- Alte premii: 101.
( 49 pentru Japonia, cîte 4 pentru Spania şi SUA, cîte 3 pentru Republica Federală a Germaniei, Italia şi România, cîte 2 pentru Argentina, Costa Rica, Cehoslovacia şi Danemarca, cîte 1 pentru Australia, Austria, Brazilia, Canada, Republica Populară China, Congo, Cipru, Etiopia, Finlanda, Franţa, Republica Populară Germană, India, Irlanda, Israel, Malta, Mianmar (Malaezia), Noua Zeenlandă, Filipine, Portugalia, Sudan, Suedia, Elveţia, Thailanda, Tunisia, Turcia, U.R.S.S. şi Marea Britanie)
Adresa de pe plic:
Ministere des Postes et Telecommunications
Direction Generale des Postes
3-2, Kasumigaseki I chome
Chiyoda-Ku, TOKYO 100-90 JAPON
Adresa mea de atunci:
BADEA SAVIN NICOLAE
Str. Brazda lui Novac, bloc F7, sc.1, ap. 39, Craiova, cod 1100, jud. Dolj – ROMÂNIA – telefon 941/59.904.
4.
De ţinut minte: (efecte – totuşi).
- una sau mai multe machete de timbre în banca de idei a Poştei Nipone (toate 8 ?) , posibil deja materializate în mărci poştale (şi nu numai în Japonia).
- la 13 februarie 1993, TVR 1 a transmis, după înregistrare, concursul „Miss World 1993” din Republica Sud Africană (Sun City – Oraşul Soarelui din Cetatea Pierdută):
la o întrebare, Miss Venezuela a răspuns „un rumeno”! (locul III – a doua prinţesă). TVR 1 a cenzurat răspunsul la o întrebare, traducînd aiurea! – De s-ar putea revedea!
- duplex „Tokyo – New York”, pentru UNICEF – vezi Tema 3: „Fericiţi cei ce se nasc în revoluţii!” – „Bogăţia Patriei sunt copiii!”
- „SUMMIT-ul Pămîntului” (Rio de Janeiro – Brazilia, „fără precedent pentru o conferinţă ONU”, în 1992, consacrat „dezvoltării economice, progresului social şi protecţiei mediului, cei 3 piloni ai „dezvoltării durabile””; Johannesburg – Republica Sud-Africană – Summitul Mondial pentru Dezvoltarea Durabilă (SMDD) – 26 august – 4 septembrie 2002) ;
- pentru NOE – Noua Ordine Economică şi politică internaţinală;
- fenomenul de globalizare (mondializare).
- am participat şi la un concurs similar în Romînia, de înscrisuri poştale.
- ONG-uri (organizaţii non-guvernamentale): „Prietenii Pămîntului”(1971), „Greenpeace”(1971), „Clubul de la Roma” (1972),
DELIRUL, VOLUMUL II
1.
Un concurs, din iniţiativa lui Ion CRISTOIU, în EXPRES-MAGAZIN:
Cum ar fi continuat Marin Preda „Delirul"?
CÎŞTIGĂTORUL IA UN MILION
„Oraşul continua să strălucească sub lumina soarelui de toamnă…”
Aşa se termină „Delirul”, celebrul roman al lui Marin Preda. Şi mai departe?
Din păcate, marele scriitor n-a mai apucat să scrie continuarea acestei cărţi care, la 17 ani de la apariţie, îşi păstrează intactă fascinaţia.
Recenta apariţie în cadrul editurii „Expres” a ediţiei necenzurate a acestui roman a reconfirmat cu prisosinţă acest lucru.
De aceea revista noastră şi-a propus un concurs, deschis tuturor cititorilor, avînd ca temă o întrebare-dilemă, cum ar fi continuat Marin Preda acest roman?
Pe cel mult cinci pagini dactilografiate fiecare concurent poate prezenta o variană de continuare însoţită de cele cinci taloane de participare ce vor fi publicate în numerele 2, 3, 4, 5 şi 6 ale revistei noastre. Se poate participa şi cu mai multe variante însoţite, evident, de numărul corespunzător de taloane (Ex. – 3 variante – 15 taloane).
Un juriu format din personalităţi ale vieţii noastre culturale va acorda trei premii în valoare de 25000, 20000 şi respectiv 15000 lei.
De asemenea, primii cinci clasaţi vor participa la un alt concurs la care vor trebui să scrie efectiv partea a doua a „Delirului”. Manuscrisul cîştigătorului va fi achiziţionat pentru suma de un milion de lei, de către editura „Expres”.
Aşteptăm propunerile dumneavoastră pe adresa:
EXPRES-MAGAZIN, Calea Victoriei nr. 135, Sc. A, Et. 2, COD 71102 – Bucureşti.
Data limită de primire a manuscriselor este de 31 martie 1992.”
2.
Am citit romanul „Delirul”, volumul I şi amintirile colonelului Gheorghe Magherescu despre Mareşalul Ion Antonescu, în ediţia lui Adrian Păunescu. Am scris rezumatul meu şi, în plicul cu taloanele şi adresa, „mi-am tăiat craca de sub picioare”, cum s-ar spune, certîndu-l pe Ion Cristoiu, astfel:
3.
„Stimate Domnule Ion Cristoiu,
Premiaţi pe toţi cei 5, altfel este păcat, pleacă „handicapaţi”, moral şi financiar, la cel de-al doilea start (un top de coli de scris, acum, reprezintă 10 % din premiul I)
Este păcat să nu publicaţi cele 5 rezumate şi cele 5 romane rezultate; este păcat de muncă şi nimeni nu se va înhăma la un roman inutil, cu 20% şansă! Chiar şi pentru 1.000.000).
Pentru cel de-al doilea start asiguraţi şi unele facilităţi – este mare nevoie de o documentare serioasă care nu se poate face oriunde şi oricum; altfel, concursul va fi un eşec, mai ales calitatea romanului. Marin Preda, sunt sigur, a beneficiat şi de alte surse decît o bibliotecă sau o arhivă, fie ea şi naţională…
Cu respect, Şobo.
Post-scriptum.
Reparaţi, vă rog, într-o nouă ediţie, ce-aţi stricat în ediţia aIV-a, chirurgia la care v-aţi expus! Aţi creat un precedent extrem de periculos, dînd prilejul unora să despice chiar şi în opera lui Eminescu, Doamne-fereşte, susţinîndu-şi punctele lor de vedere, indiferent care, ce şi cum. O „mea culpa”, cinstită şi publică, s-ar cuveni şi n-ar fi nici-o ruşine, căci a greşi este, firesc, omeneşte… Marin Preda a avut „socotelile” lui, nu-l imaculaţi inutil, căci n-are nevoie:nici-un om nu poate fi perfect.
Craiova, 25 martie 1992 Cu acelaşi respect, Şobo.
4.
„DELIRUL”, VOLUMUL II
Încă din 1949, Marin Preda se gîndea ca două din romanele sale, „Moromeţii” şi „Delirul”, să constituie o tetralogie: ”Delirul”, volumele I şi II, urmînd să se intercaleze, cronologic, ca romane de interior, între cele două volume ale „Moromeţilor”, aceste patru romane putînd fi citite şi împreună şi separat. Într-un singur volum II, Marin Preda spera să găsească „o formulă miraculoasă” cu ajutorul căreia să poată urmări personajele pînă în anul 1946, „cînd se încheie soarta lui Antonescu în faţa Tribunalului Poporului”. „ Un epilog va urca pînă în anul 1953. Din acel loc romanul va putea fi citit în continuare în „Moromeţii II”, sfîrşitul tetralogiei”…”Războiul nu va face parte în totalitatea lui din volumul II, ci numai acele fapte care justifică titlul, nefireşti, care au stîrnit acea cantitate de suferinţă umană de care istoria nu are nevoie”. „Delirul” nu este numai reabilitarea lui Antonescu, ci şi un răspuns, între multe altele, la întrebarea filozofică „Cum se scrie/ cum se face/ cum ar trebui să se facă istoria?”, pusă cam prin 1972, izvorul genezei „Delirului”. Preda răspunde: „… marile personaje istorice nu mai pot fi absolvite de vinovăţie”. „În realitate, toate fiinţele umane existente pe Pămînt fac istorie, deci şi „Moromeţii” pot fi făcători de istorie” (ideea este preluată „din disperarea că România
8o. „CÎNTAREA CÎNTĂRILOR”. „RĂSARE SOARELE”. „SUMMITUL PĂMÎNTULUI”.
